Starea de sănătate populaţiomală este dependentă de interacţiunea complexă dintre numeroşi factori, atât individuali, comportamentali, cât şi populaţionali de natură socială şi economică. Dintre determinanţii sociali, un rol aparte îl are accesibilitatea la îngrijirile de sănătate şi sistemul de asigurare de sănătate, care pot avea influenţe negative asupra sănătăţii orale, cu atât mai mult asupra categoriilor populaţionale defavorizate, respectiv, copii, persoane vârstnice, persoane cu venituri mici.
Lucrarea abordează tendinţele evolutive ale sănătăţii orale în regiunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la grupuri populaţionale cu vârste si patologii diferite, făcând o comparaţie cu situaţia din România, în legătură cu următorii indicatori: prevalenţa principalelor afecţiuni orale (caria dentară, boala parodontală, cancerul oral), indicatorii clinici CAO şi CPITN, situaţia profesioniştilor din sistemul de sănătate orală şi date privind acoperirea cu cabinete stomatologice în mediul urban şi rural.
Având în vedere că stilul de viaţă este o componentă cu efecte negative asupra etiologiei afecţiunilor orale, sunt abordate şi aspecte care precizează prevalenţa fumatului şi a consumului de alcool, comportamentul faţă de igiena orală şi chiar consumul de droguri în România, Europa şi la nivel mondial.
În concluzie, lucrarea doreşte să atragă atenţia asupra inegalităţilor din sistemul de sănătate orală, atât în privinţa frecvenţei afecţiunilor orale la nivel populaţional, cât şi în ceea ce priveşte indicatorii sociali care se raportează la cheltuielile pentru asigurarea sănătăţii orale, procentul alocat din produsul intern brut pentru sănătate, povara financiară resimţită de fiecare individ pentru suportul cheltuielilor cu serviciile stomatologice.
